Tinerii artiști își formeazã un grup al lor format mai ales din alţi colegi de școalã, fiindu-le astfel mai ușor sã gãseascã un loc unde sã-și expunã lucrãrile.
Artistul tânãr a absolvit cel puţin o școalã de arte, dar a fãcut mai multe specializãri adiţionale. Arta contemporanã este foarte complexã, cu multe nuanţe, astfel încât nu mai poate fi înţeleasã în profunzime decât dacã faci studii de specialitate. De asemenea, școala oferã primele locuri în care tinerii artiști își pot expune creaţiile. In ziua de azi autodidacţii sunt foarte rari.
Expunerea într-un muzeu nu mai reprezintã o etapã definitorie în cariera artistului contemporan. Spaţiile de expunere s-au multiplicat, iar creaţiile presupun de multe ori combinarea mai multor medii, ceea ce nu poate fi restrâns la spaţiul tradiţional muzeal.
Cum comincarea și promovarea înseamnã acum internet, cunoașterea limbii engleze este esenţialã. In același timp, aceasta face ca posibilitãţile de afirmare artisticã sã fie practic globale.
Tânãrul artist din ziua de azi nu se concentreazã exclusiv asupra creaţiei propriu-zise. El trebuie sã știe sã se promoveze, sã gãseascã finanţare și chiar sã-și construiascã atelierul ca modalitate de definire a propriei imagini.
Revista face o selecţie de cei mai promiţãtori tineri artiști contemporani (mai mult sau mai puţin francezi): Théo Mercier, Hicham Berrada, Jean-Marie Appriou, Neïl Beloufa, Julia Cottin, Clémence Seilles, Guillaume Bresson.
